analiza de risc

Analiza de risc la securitatea fizică trebuie să asigure identificarea vulnerabilităţilor şi a riscurilor, să facă estimarea acestora şi determinarea nivelului de expunere la producerea unor incidente de securitate fizică.

De asemenea, trebuie să indice măsurile de protecţie necesare diminuarii riscurilor la obiectivul analizat. Principalul motiv pentru efectuarea evaluărilor riscurilor este că aceste evaluari sunt un instrument-cheie în modul în care se gestionează siguranța afacerii; fără evaluare, nu se pot gestiona în mod adecvat riscurile.

Revenind la subiect, evaluatorii de risc (care, totusi nu sunt consultanți de securitate!) trebuie sǎ cunoascǎ atuurile şi limitele diverselor modele pe care le aplică şi sǎ fie capabili de evaluarea criticǎ a obiectivului. Totodatǎ, evaluatorul trebuie sǎ aibǎ abilitatea de a distinge între „ce se întâmplǎ” în obiectivul evaluat şi ce „ar trebui sǎ se întâmple”, pentru a ȋnscrie ȋn grile date corecte şi, mai ales, reale prin care să determine amploarea riscurilor la care este supus un obiectiv, urmând ca prin experiența proprie să găsească și cele mai bune metode de tratare a acestora.

Conceptul de risc de securitate trebuie abordat ținând seama nu numai de diversele informații incluse în lista de verificare (care, de regulă este o imagine „ȋn oglindă” a grilei aplicate), dar și de modul în care interacționează personalul obiectivului evaluat, intern sau cu alți terți, în timpul activității lor. Cantitatea și intensitatea interacțiunii afectează nivelul de risc. În cele mai simple cazuri, riscurile pot fi identificate prin observare și prin compararea circumstanțelor determinate ȋn teren cu informațiile relevante.

În cazuri mai complexe, pe lângă tehnicile simple de analiză sunt obligatorii unele măsurători ȋn teren, fotografii, examinarea modului ȋn care se desfăşoară activitățile ocupanților clădirilor, parcurgerea unor documente relevante (planuri, schițe, contracte cu prestatorii de servicii etc).

Des uzitată ȋn practica multora dintre noi, o listă de verificare (checklist) poate ajuta la identificarea pericolelor și la o primă schițare a unor potențiale măsuri de prevenirie și, utilizate în mod corect, fac parte dintr o lucrare de evaluare a riscurilor corespunzătoare. O listă de verificare nu este destinată să „descopere” imediat toate riscurile asociate unui obiectiv, dar va ajuta să puneți în practică metoda aleasă. Checklist-ul este doar un prim pas în efectuarea unei evaluări a riscurilor. Ar putea fi necesare şi alte informații suplimentare pentru a evalua riscurile mai complexe și, în anumite circumstanțe, este posibil să aveți nevoie şi de ajutorul unui expert ȋn domeniu.

Nu există un „model consacrat” pentru ca o listă de verificare să fie utilă demersurilor evaluatorului. Ar trebui să o adaptați la particularitățile categoriei de obiectiv ȋn care vă aflați. Trebuie să țineți cont de interacțiunile între diferitele probleme constatate  sau ȋntre  factorii de risc identificați.

Întocmirea şi punerea ȋn aplicare a checklist-ului foloseşte şi ȋn partea de analiză a situației ȋn teren, la partea de adoptare a măsurilor de diminuare a riscului pentru că este important să verificați dacă orice măsură care vizează reducerea/expunerea la un factor de risc, nu mărește cumva riscul expunerii la alți factori. Este esențial ca listele de verificare să fie utilizate ca mijloc util de lucru şi informare, nu pur și simplu ca o listă de verificare formală de tipul „bifați caseta”, o grilă ȋntoarsă pe dos. Ele trebuie schițate ȋnaintea vizitei pe teren, ȋn baza experienței evaluatorului ȋn identificarea punctelor-cheie sau vital-vulnerabile ale tipului obiectivului ce va fi evaluat şi dezvoltate după discuția cu factorii cheie. Checklist-ul poate suferi modificări chiar pe teren, mai ales atunci când se constată că beneficiarul sau reprezentanții acestuia nu au prezentat corect situația reală. Se anexează la documentația ce se va remite beneficiarului, la sfârşit.